MSN Home  |  My MSN  |  Hotmail
Sign in to Windows Live ID Web Search:   
go to MSNGroups 
Groups Home  |  My Groups  |  Language  |  Help  
 
Cezar Paul-BadescuCezarPaulBadescu@groups.msn.com 
  
What's New
  Join Now
  Cezar Paul-Badescu  
  Documents  
  
  O calatorie in zori  
  
  Pasarile  
  
  Suferintele tinarului tata  
  Curriculum vitae  
  Guest book  
  
  
  Tools  
 
 
Pasarile
 
Gainile stateau cuminti, bagate una-ntr-alta, īn lazile de aprozar transformate, prin adaugarea unei plase de sīrma, īn cotete. Erau albe, nu cotcodaceau, nu dadeau din aripi, si aproape tuturor le atīrna creasta pe unul din ochi. Asta le facea sa se uite la tine piezis, de parca te-ar fi suspectat de cine stie ce. Īn apropierea lazilor mirosea si gainile erau foarte murdare pe la fund.
Cīnd venea masina de la avicola, se forma imediat coada īn spatele aprozarului, acolo unde se descarca. Oamenii stateau īnghesuiti, bagati si ei unu-ntr-altul, pentru ca nu era prea mult spatiu. Cīnd le venea rīndul, īsi lua fiecare gaina de aripi sau de picioare si mergea acasa. Luate de aripi, gainile nu mai aveau cum sa protesteze: erau tinute de ambele subsuori si purtate lin, ca īn zbor. Prinse de picioare, īnsa, ramīneau cu aripile libere si, deci, puteau sa dea din ele. De dat, dadeau, dar numai putin, la īnceput, iar apoi se linisteau, cu aripile blegi si deschise īn evantai. Cīnd cumparau mai multe, oamenii strīngeau gainile ca īntr-un buchet.
Tatal lui Danut nu lua gaina de picioare si asta īl bucura pe baiat foarte mult. Danut nu putea sa suporte gīndul ca gainile acelea stau cu capul īn jos asa de mult timp, sa le vina tot sīngele īn cap. Oamenilor nu le pasa prea tare de acest lucru si o data, cīnd se īntorceau acasa īmpreuna cu domnu' Tatu de la doi, care tinea gaina cu capul īn jos, Danut se rugase tot drumul macar sa o mai īntoarca din cīnd īn cīnd, ca sa i se mai scurga sīngele si īn picioare.
Adusa acasa, gaina era īmpiedicata si pusa īn cada, sa nu murdareasca prin alta parte. Daca tatal nu o taia chiar īn ziua aceea, pasarea urma sa īnnopteze la ei. Danut se ducea din cīnd īn cīnd pe la ea, sa vada ce mai face. Aprindea lumina la baie si de buna seama ca o trezea, pentru ca gaina īl privea si mai piezis ca de obicei. O mīngīia pe cap, se juca cu barbitele sau cu creasta aceea roza, care, cum o dadeai, venea mereu pe aceeasi parte.
Alteori, Danut se ducea-n baie pur si simplu sa-si faca nevoile. Gaina īl privea curioasa si baiatul se cam rusina. Nu stia cum de parintii nu se gīndisera la asta: ca ea e gaina, si nu trebuie lasata sa se uite la el – un baiat – īn anumite momente. Pīna la urma, gaina asta īi vedea pe toti din casa cum īsi faceau nevoile! Cum era posibil un asemenea lucru?
Cīnd venea vremea sa o taie, tatal strīngea din baie covorasele de plastic. El nu proceda ca ceilati din bloc, care erau vazuti pe afara cu o gaina īntr-o mīna si cu un lighean si un cutit īn cealalta. Gainile taiate de el nu aveau niciodata ocazia sa zboare prin aer fara cap. Tatal punea gaina pe jos, īn baie, calca cu un papuc pe aripi si cu celalalt pe picioare, o tragea de gīt īn sus, sa i-l mai lungeasca, si apoi taia linistit cu cutitul. Gaina doar tresarea, dar de zbatut nu avea cum sa se zbata. Īn cele din urma, īsi lasa resemnata gītul īn sifonul de scurgere al baii. Tatal spala cu dusul cada si pe jos. Aburii de la apa calda se amestecau cu mirosul de gaina.
Foarte distractiv a fost cīnd au venit nenea Nelu si tanti Vica de la tara si au adus o gīsca. Īn ziua aceea, Danut si tatal lui erau singuri acasa. De cum au plecat musafirii, care erau doar īn trecere si se grabeau sa nu piarda rata, cei doi barbati s-au si dus īn baie. Chipurile lor erau luminate de bucurie si se priveau amīndoi complice. Gīsca īi privea, la rīndul ei, din cada.
Dupa ce s-au consumat primele momente de visare, cei doi s-au mobilizat ca la comanda. Mai īntīi, gīsca trebuia fragezita, asa ca parintele a venit īn baie cu o sticla de palinca si cu o pīlnie. Cum nu putea sa faca el singur toata treaba – sa tina si ciocul deschis, sa tina si pīlnia si sa si toarne palinca – l-a pus pe Danut sa-l ajute. Tatal apucase tacticos gīsca īntre genunchi, iar cu mīinile īi cascase pliscul si pusese pīlnia acolo. "Hai, toarna, da' cu grija sa nu dai pe-afara!". Danut era mīndru ca era pus sa faca o treaba asa de importanta "Toarna-ncet!". A turnat īncet si īn mai multe reprize, pentru ca gīsca trebuia lasata sa-si mai revina din cīnd īn cīnd. Gīsca tusea si rīgīia. "O arde pe gīt, e buna palinca asta", īi facea cu ochiul tatal. "Bunaa, buna!". Apoi parintele i-a spus sa se opreasa si, dupa ce a eliberat pasarea, a pus-o din nou īn cada. Gīsca tot scutura din cap ca o besmetica. Atunci, tatalui i-a venit o idee grozava. "Hai sa umplem cada, sa vedem cum pluteste". Au dat drumul la apa, si la calda si la rece, sa curga mai repede. Gīsca a īnceput sa lipaie prin apa, iar apoi, cīnd cada s-a mai umplut, sa īnoate de-a binelea. Cum nu prea avea chef sa se deplaseze, tatal o fugarea dintr-un capat īn altul al cazii. Gīsca stīrnea valuri ca un vaporas. Dupa un timp, īnsa, a īnceput sa-si lase capul din ce īn ce mai jos. Īn cele din urma, si l-a sprijinit de marginea cazii. Dar īi cadea si de-acolo.. "Ha, i s-a urcat la cap!", a īnceput sa rīda tatal. Apoi a devenit serios dintr-o data si i-a zis baiatului: "Gata cu joaca!" A bagat mīna īn cada, a tras dopul, iar apoi a scos gīsca din apa. Era tare bleaga, saraca. Danut īi privea gītul acela lung si se īntreba de unde avea sa-l taie – mai īnspre cap, la mijloc, sau īnspre corp? Īi parea totusi rau ca tatal avea sa taie un gīt asa de lung.
Oricum, lui Danut īi placeau pasarile si ar fi vrut sa aiba si el mai mult timp una. Cīt stateau gainile īn cada, pīna sa fie taiate, era prea putin. El voia sa aiba o pasare sa fie numai a lui. Se gīndea sa strīnga bani sa-si cumpere si el o gaina, pe care s-o tina si sa nu-i dea voie nimanui sa o taie. Porumbei, cum aveau unii copii din fata blocului, n-a putut sa-si cumpere niciodata. Nu-i dadea mama lui voie. Zicea ca nu ai unde sa-i tii si ca fac mizerie. Da' copiii ceilalti cum au? Ia sa faca bine sa nu se mai compare cu ceilalti copii. Daca altii vor sa-si faca din casa cocina de porci, n-au decīt! ...Asa ca Danut se gīndise sa-si cumpere cel putin o gaina.
Īntr-o zi, dorinta lui Danut de a avea si el o pasare s-a īndeplini cum nici nu se astepta: a gasit pe aleea care ducea spre gunoi un pui de vrabie. De buna seama, cazuse din cuib si īnapoi nu se mai putea duce, pentru ca, oricīt se chinuia, nu se putea ridica de la pamīnt decīt cu vreo doua palme. Dupa ce l-a prins, Danut a stat cītva timp pe gīnduri. Stia de la scoala povestiri cu pionieri care construiesc cuiburi de pasari sau care urca īn copac puii cazuti. Parca vedea desenul din cartea de citire īn care un baiat, suit pe scara, fixa o casuta pentru pasari si o fata īi īntindea un pui sa-l puna īnauntru. Ei faceau fapte bune.
Danut n-avea de unde sa faca rost de o casuta din aceea. Nici cuibul de unde cazuse puiul nu se vedea, copacii erau destul de īnalti. Apoi, īi lipsea lucrul principal: scara. Īn cele din urma, nu fara o mica bucurie, Danut s-a resemnat si s-a decis sa mearga cu puiul acasa. Īl va īngriji īl va ajuta sa creasca mare si astfel va face si el o fapta buna.
Acasa, mama i-a facut putin scandal, dar Danut a gastit repede o cutie de carton si i-a demonstrat ca, daca īl pune acolo, nu va avea cum sa murdareasca nimic. Mama a cedat, dar cu conditia sa-l puna īn baie, ca sa fie sigura ca nu se murdareste covorul. Danut nu mai putea de bucurie. A pus puiul īn cutie, i-a facut īntr-un colt un mic culcus de vata – dormitorul – si īntr-un alt colt a amplasat bucataria – un capacel cu miez de pīine īnmuiat īn lapte si un capacel cu apa. Puiul se simtea cīt se poate de bine īn noua lui casa si, dupa ce i-a trecut spaima si s-a mai obisnuit, a īnceput chiar sa manīnce. Cel mai mult īi placea galbenusul de ou fiert si Danut facea bobite din galbenus, le īnfigea īn vīrful unui creion ascutit si i le īntindea. Puiul cerceta putin gamalia galbena si apoi o ciugulea repede. Mīnca, astfel, destul de mult. Ce noroc cazuse pe capul lui! Fratii lui din cuib poate mai fac din cīnd īn cīnd si foamea... Puiul lui Danut, cu siguranta, se va face mult mai mare si mai puternic decīt celelalte vrabii. Cu putin efort, poate sa iasa cīt un porumbel mai mic. Si, bineīnteles, īi va fi foarte credincios lui Danut. Va veni la el, īi va ciuguli din palma, i se va aseza pe umar si toti baietii din fata blocului se vor minuna. Vrabioiul īl va īnsoti tot timpul si vor fi prieteni nedespartiti. Poate ca vor fi si cazuri cīnd īl va ajuta la greu...
Pīna una-alta, puiul era foarte vioi si facea mai tot timpul exercitii de zbor. Deocamdata, īnsa, nu reusea sa sara peste peretii cutiei de carton. "Lasa ca īn scurt timp vei īnvata tu sa zbori", īi zicea Danut cu mīndrie. "Vei trece pe līnga cuibul cu fratii tai ca avionu' si sa vezi ce ciuda le va fi". Puiul īl privea cu cīte un ochi si parca īl īntelegea. Ramīnea asa pierdut, uitīndu-se la Danut si probabil se gīndea si el la vremurile care vor veni. Apoi iar īl apuca topaiala – era glumet si dragalas – si īncepea sa exerseze cu staruinta. "Asa! Nimic nu se face fara efort", īi zicea baiatul, care se gīndea ca atunci cīnd va reusi sa zboare peste peretii cutiei, va trebui poate sa-l premieze īn vreun fel.
Danut era cu gīndul numai la puiul de vrabie. Curīnd, l-a si visat. Īn vis, puiul zbura. Se facea ca Danut se trezise dimineata si, ducīndu-se la baie, īl vazuse cocotat pe sfoara de rufe. "Hei, cum ai ajuns acolo?". Puiul se tinea tare si, parca pentru a demonstra cīt se bun e el, dadu un ocol baii. Lui Danut nu-i venea sa-si creada ochilor. Cum o fi putut oare sa faca asa progrese īn numai trei zile? Ca doar de trei zile īl avea. Poate ca l-a fortificat galbenusul de ou, da-da, galbenusul de ou l-a fortificat!... Care pui mai are ocazia sa manīnce galbenus de ou asa cum a mīncat el?
Dimineata, Danut s-a sculat cu noaptea īn cap si s-a dus repede sa vada puiul. "Ehei, numai īn vis se-ntīmpla ca un pui sa īnvete sa zboare īn numai trei zile", īsi spunea īn timp ce deschidea usa de la baie. Cu toate acestea, nu s-a putut abtine sa nu-si ridice privirea la sfoara de rufe. Puiul nu era acolo. Dar parca nici īn cutie nu era, s-ar fi trezit doar! Cīnd s-a uitat mai bine īnauntru, Danut l-a vazut culcat pe o parte, cu picioarele foarte īntinse.
Īn dimineata aceea, mama s-a plīns tatalui ca nu mai stie ce sa mai gateasca si, īn cele din urma, a scos din congelator un pachet de pulpe de pasare si le-a lasat īn chiuveta sa se dezghete.
 
 

 

 Ó  Cezar PAUL-BADESCU

Notice: Microsoft has no responsibility for the content featured in this group. Click here for more info.
  Try MSN Internet Software for FREE!
    MSN Home  |  My MSN  |  Hotmail  |  Search
Feedback  |  Help  
  ©2005 Microsoft Corporation. All rights reserved.  Legal  Advertise  MSN Privacy